nr. 36 (177)
25 aprilie 2006
 

GOLĂNIE

Victor Stütz

internetul salvează tineretul

„Să n-o arzi aiurea, să fi bagabont inteligent!” Aşa ziceau băieţii old-school pe vremea mea. Ei erau mai mari decît mine, aveau ştate vechi în meserie şi cu ei mi-am făcut copilăria. Cam ca în Goodfellas sau Once Upon a Time in America aşea. Eram băiat deştept şi cuminte, deci voiam mai mult. Făceam rugby, deci ştiam ce-i ăla respect dar şi ce-s alea reguli deci strategii. Eram băieţaşi elevaţi.

Stăteam pe gard sau, la colţ. Cea mai luxoasă kestie a cărei savoare nu o poţi cunoaşte decît dacă eşti rollingstone e să stai pe gard, să linger-eşti, să observi, să comentezi, să ai o poziţie şi o atitudine, cu praf şi soare, cu o lume-ntreagă perindîndu-se prin faţa ta – făcînd turul de onoare. Eşti aproape de marginea societăţii, deci nu eşti cu adevărat liber. Numai la margine poţi fi liber. Însă, acolo, pe gard, te poţi purta ca un adevărat răsfăţat.

„Auzi dragă, curu’ tău e făcut exact pe masura mea! Ce te uiţi băi tataie, dă-i drumu’ că te caută moartea p’acasă şi n-am vrea să te gasească p’aici!”

Pui berea lîngă bară şi cobori, alergi dupe „tanti-tanti!” şi-ncepi să-i spui că e frumoasă, s-o-ntrebi dacă nu iese la colţ deseară… „Hai măă, să mor io’, ce eşti aşa încăpăţînată?!” Mie mi-a mers, aveam io’ ceva aşea.

Coborîrea de pe gard e ca o trecere de la un tip Mick Jagger la James Brown, mă-nţele’? Hai că ştii, THE SEX MACHINE!

„Femeie, dacă nu faci aşea te rup te sparg oricum te omor oricum o să fugi o să te întorci n-o să-mi faci faţă niciodată da’ o să încerci şi ştii că mai tare decît asta nu există! Aşea că, treci la muncă!” Eram din „clubul bagabonţilor fără profit” care „salută clubul bagaboantelor care-nghit”.

În rest ai probleme cu poliţia, rezolvi probleme, le faci altora probleme…

Restul însă, nu stăteau pe gard, deci nici nu coborau de pe el şi deci nu se suiau pe nimeni, dacă vezi unde bat. Şi bat rău măăăî, TE SNOPESC, ‘la moară mama!

Băieţii aveau  probleme, frustrări, pubertăţi, nebunii, deci făceau şi ei kestii ilegale dar şi absolut prosteşti iar în rest stăteau laolaltă şi povesteau poveşti. Numai eu m-am născut nebun, bărbat, învăţat (ştiam deja tot, încă mai ştiu, încă mai ştiu deşi mai uit) şi tata m-a dus la doctor cînd eram mic-mic şi m-a lăsat şi fără ficat. Îşi imaginau ce i-ar face ei lu’ aia, cum ar lua-o, că de aşea, că de aşea, şi-ar pune-o aşea, şi i-ar face aşea, şi ea ar face aşea, şi dup-aia…

Iar apoi unii se sinucideau la primul eşec, alţii se mulţumeau cu primul succes. Nu erau playas’.

Şi toate astea în aer liber, totul se vedea pe stradă, asta a fost o epocă.

 

Acuma băieţii ies în faţa blocului şi discută despre head-shot-uri şi eroi din jocuri, invincibilităţi virtuale. Comentează cele mai noi filme porno (MILF 65!!!) luate dupe nuş’ce hub, „da’ nu băăă, că de pe hub-uri e aiurea, intra pe torrente şi ei de-acolo frăţică, ascultă la ce-ţi spun eu, cel mai nou film cu aia, cum îi zice?… Anal Highway oricum, îl ieeei, şi vezi, e bestial frateei!”

INTERNETUL!!! Oooo, ce schimbare, ce salvare! Toţi băjeţii la pubertate tre’ să se prosterneze în faţa-i, că nu se mai complexează, nu se mai frustrează, nu se mai sinucid, nu mai fac jmekerii, iar fetele au învăţat şi ele că ies în discotecă, în club, le dai un cico şi vin cu tine şi aia e!

Poate libidoul lor e vraişte, dar, oricum, sănătatea mintală e la cote înalte.

E şi ăsta un viciu, ca orice te tine pe linia de plutire, dar mi se pare cel mai sănătos şi convenabil pentru soţietate. În plus mai scapi de aglomeraţia dupe străzi şi scapi de toţi lake ăia care n-ar fi avut ce căuta pe-acolo pe unde-o ard băieţaşii. Pentru că da, băieţaşii au rămas, specia asta nu dispare aşea de uşor, şi acuma ştii frate care-i una din afacerile lor? De la afaceri cu droguri, curve, m’mă’sii, şi-au tras reţele locale, de cartier, şi le dau netu’ pă ţeavă tuturor. Au răfuieli, şi toate astea. Nu se mai taie între ei, taie fibra.

Deci, am evoluat ca soţietate, stăm bem cola în faţa monitorului şi tragem pornake, ne uităm la cele mai noi maşini, tunate chiar (ai văzut şeptaru’ ăla brabus), şi ne luăm ţoale şi telefoane (“te fac un 69 sau un 62-10?”) pentru club.

 

M-ai înţeles, femeie? Haaai, vino la tata!

ISSN 1584-1715


 

© marţi 2003-2006, hosted by altair net