nr. 4-5 (145-6)
27 mai 2003
 

Sorin Tudor Dinco

„De aceea şi rezistă prietenia atît de greu cînd e lovită din afară, ea nefiind alimentată şi susţinută de necesităţi biologice şi apoi sociale, dar şi pentru că fiind sentimentul cel mai lipsit de finalitate, deci cel mai gratuit, este şi cel mai violent atacat şi cel mai puţin apărat dintre toate” - Risipitorii

mă împrietenesc

De exemplu, pe mirce l-am cunoscut mai bine într-o vară,
Spre dimineaţă, la mugur, în mansarda lui din bucureşti,
Piaţa romană, mai exact, cînd mugur se iubea cu mire, de
Care eram şi eu îndrăgostit, dar asta nu ştiu dacă mai contează:
Măi, mirce, spune-mi părerea ta despre mine
Eu cred că eşti prea sentimental, pui prea mult suflet în mărunţişuri
Şi ce să fac
Păi, mai drămuieşte
Dacă drămuiesc, o să ai o părere bună despre mine
Nu, nu te gîndi la asta, fă-o pentru tine, ai să vezi că
O să fie bine
După discuţia asta, pentru că ţineam excesiv de mult la mirce,
Chiar dacă odată am vrut să-i ard o pereche de palme din cauza
Unei întîmplări mărunte, dar care mă rănise profund (era vorba,
Evident, despre o fată)
mi-am tăiat un braţ, încă de la rădăcină, iar durerea s-a
dus în altă parte, pentru o vreme, timp în care am scris nişte proeme
pe tema asta. M-am dus cu ele la mirce
acum, îţi plac
băi, ce să-ţi spun, adu-mi vreo cincizeci de texte ca astea, am
vorbit cu mincu, vrea să te publice-n volum
m-am întors la mine, preţuindu-l mai mult pe mirce, mă
înţelegea
şi, cu durerea proaspătă încă în rădăcina braţului,
am scris încă zece, încă douăzeci, pe douăzeci şi ceva,
mirce a plecat undeva de unde urma să se întoarcă
eu aveam să aştept scrisori de la el şi aveam să-i scriu scrisori,
prietenia noastră intra într-o zodie a depărtării, a întăririi,
i-am şi mi-a răspuns la scrisori

despre mirce se interesa şi mugur, cînd se certa cu mire.
Cu mire se certa des şi se împăcau de mai puţine ori, astfel că
Întotdeauna îi găseam încă certaţi, nu-şi echilibraseră scorul
(erau, într-adevăr, doi sportivi: cînd mire şi-a luat rochie verde, boţită, de mătase topită, de la second, s-au certat în plină furtună, pe tot bulevardul din bucureşti)
ce face mirce, ce mai scrie
îmi scrie
şi tu ce-i scrii
îi povestesc lui mugur ce-i scriu lui mirce, aşa şi pe dincolo
ce părere ai
nu ştiu ce să-ţi spun, cred că nu eşti tu, te cenzurezi, dă drumul
la sentimente, spune pe şleau ce simţi
dacă o să fac aşa, o să-ţi placă
dar ce, e vorba să-mi placă mie
da, era vorba să-i placă şi lui mugur, pentru că eu îl
iubeam pe mugur, la fel şi pe mire, iar mire, în ciuda certurilor,
îl iubea pe mugur şi-i plăcea ce-i plăcea lui mugur. În afară
de inevitabilele aparenţe, relaţiile noastre erau, după cîte se poate vedea,
foarte strînse

am profitat, ce-i drept, am profitat că mirce era încă
departe şi mi-am lipit în rădăcină braţul şi, tocmai cînd ieşeam
reîntregit în oraş, m-am întîlnit cu grigoare
unde te duci
la mugur
de ce te duci la mugur, hai la mine
m-aş duce la mugur, să-i arăt ceva
arată-mi mie
uite
ce
braţul. Braţul, e la loc
mă, tu ce ai, tu trebuie să crezi în tine, să nu te iei după
unul sau altul, tu eşti tu, mugur e mugur, eu sînt grigoare, mirce
ţi-a mai scris
i-am mai scris
şi eu i-am mai scris, hai să-ţi arăt ce mi-a mai scris
la fel ca şi pe ceilalţi, ai înţeles, îl iubeam şi pe grigoare
mai ales pentru felul în care vorbea repede, ceea ce însemna că
gîndea şi mai repede (eram cu toţii grăbiţi. Odată, grigoare, luat în armată şi iubind-o pe irina, a inhalat praf de cretă, să-l lase la vatră – rîdeam şi eu şi mirce de pozna asta; rîdea şi grigoare, pe patul lui alb din spital şi a fost un moment propice să-i spunem că irina nu-l mai iubeşte). M-am dus la grigoare şi
ne-am uitat pe scrisori ca pe poze

eu m-am însurat
grigoare s-a însurat
mugur s-a însurat
mirce s-a însurat
ne-am însurat pe rînd, ca şi cum ne vorbiserăm să ne bucurăm
pe rînd, să nu epuizăm deodată rîndul bucuriilor
şi, pe rînd, casa ilenei se deschidea să ne sărbătorim, ileana
fiind însurată mai demult, pe cînd noi nu ne născuserăm şi nici
ileana nu se născuse pe cînd noi nu ne născuserăm
ca şi cum Cel de Sus avea un plan pentru noi
noi ne-am născut iubindu-ne de la prima vedere

s-au petrecut multe peste aceste prietenii
de exemplu, deunăzi, mugur mi-a trimis un email cu ceea ce
scrie, mirce mi-a dat un telefon să-i trimit ceea ce scriu, grigoare
mi-a trimis ultimul lui volum de versuri, ileana mi-a trimis
salutări
azi ştiu că în curînd ne vom reîntîlni şi îi iubesc pe toţi, de-mi vine
să-mi tai un braţ din rădăcină, să mi-l lipesc la loc, să fiu eu, să
deschid o uşă, să ne sărbătorim însurătorile
azi ştiu că în curînd ne vom reîntîlni

dacă – spun numai dacă – dacă acum ar
exista vreun semn de întrebare asupra prieteniei noastre,
sînt sigur însă că moartea va dovedi cît de mult
ne-am iubit în timpul vieţii (cînd spun asta, mă bazez pe date certe, pe tradiţii, pe un adevăr general valabil, nu pe excepţii – sau şi pe excepţii).
La moartea lui mirce, noi, ceilalţi rămaşi în viaţă
Vom rosti cuvinte frumoase despre el
La moartea lui mugur, noi, ceilalţi rămaşi în viaţă
Vom rosti cuvinte frumoase despre el
La moartea lui grigoare, noi, ceilalţi rămaşi în viaţă
Vom rosti cuvinte frumoase despre el
La moartea ilenei, noi, ceilalţi care am vizitat-o în viaţă
Ne-am rezervat deja cele mai frumoase discursuri
Toate acestea nu vor fi grave, am spus, vor fi frumoase

Încă de pe acum mă gîndesc ce proeme să compun
Şi mă înfioară gîndul că prietenii mei fac la fel
şi mă flatează că scriem cele mai frumoase rînduri
despre noi

ISSN 1584-1715


 

© marţi 2003-2005, hosted by altair net